Zalău.html



Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”.

Zalău

[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]] stemă amplasare
Amplasare	47°11′28″N, 23°03′26″E
Ţară	România
Judeţ	Sălaj
Atestare documentară	1220
Populaţie (2002)	62.927
Suprafaţă	90,09 km²
Densitatea populaţiei	698 loc./km²
Altitudinea medie	275 m n.m.
Localităţi componente	Stâna
Primar	Radu Căpâlnaşiu, PNL
Sit web	Website
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Zalău]]
Harta administrativă a oraşului

Zalău (în maghiară Zilah, în germană Zillenmarkt) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Sălaj, Transilvania, România. Are o populaţie de 62.927 locuitori.

modifică Numele

Referitor la numele Zalăului s-au emis de-a lungul timpului diverse ipoteze: că ar însemna brâu, cingătoare (silaj), în limba vorbită de către avari, că ar însemna patul cu ulmi (Sil es Agz) în limba maghiară sau că de fapt, vechea denumire Zalău, nu a putut fi transcrisă în limba maghiară decât sub forma Zil şi Lak, asemănător cu denumirea germană a oraşului Zillenmarkt (locul târgului).

modifică Prezentare generală

Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpaţii Estici şi Munţii Apuseni, judeţul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Ţara Silvaniei, adică Ţara pădurilor, cu o suprafaţă de 3850 km² şi având ca vecini la nord judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest judeţul Bihor, iar la sud-est judeţul Cluj. Municipiul Zalău, care se găseşte în centrul judeţului pe valea cu acelaşi nume, este reşedinţa administrativă a Sălajului. Este situat în apropierea graniţei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum - cea mai puternică fortificaţie cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romană. În epoca medievală reprezenta spaţiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj Napoca - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o reţea rutieră cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalău, pe lângă importanţa sa economică, constituie şi un puternic centru cultural, de învăţământ, şi nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic. De curând, municipiul Zalău, pe lângă renumele şcolilor şi liceelor existente, se poate mândri cu prezenţa a două colegii universitare acreditate. Municipiul Zalău este situat în zona centrală a judeţului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu acelaşi nume şi Culmea Meseşului. Cu o suprafaţă totală de 90,09 km², teritoriul administrativ al municipiului include şi localitatea Stâna, aşezare situată la sud-est de Meseş, în bazinul hidrografic al Agrijului. Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200 - 500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitaţii bogate şi oscilaţii mai mici de temperatură decât în Podişul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile oraşului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°C.

modifică Istoric

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidenţă dovezi ale existenţei în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Mâţii şi din vestul oraşului, la care se adaugă importante elemente aparţinătoare culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal şi dezvoltarea unor relaţii de ordin economic cu oraşul Porolissum. După cucerirea Daciei de către Traian (106), graniţa Imperiului Roman trecea pe culmea Meseşului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est, sud-est (Meseş) se află fortificaţiile romane de graniţă, turnuri, ziduri, şanţuri şi mâluri de apărare.

Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău o găsim în "Gesta Hungarorum", numită şi Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare apărută în jurul anului 1210. În acest sens putem aprecia existenţa unei populaţii destul de numeroase. Se poate afirma că Zalăul exista ca aşezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1200. După năvălirile tătare şi pustiirea oraşului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea şi este menţinut sub această administraţie până în anul 1542, când intră în componenţa Principatului Transilvania. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declara Zalăul pentru prima dată oraş-târg, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara, oferindu-i independenţă economică într-o vreme când bunul plac al nobilului, dar şi al suveranului erau singurele criterii de împărţire a dreptăţii şi de conducere a statului. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" în 1220, "Oppidum Zilah" în 1473, "Zila" în 1601, Szilaj - Sszilagy în 1839, Szilaju în 1850 şi Zilah - Walthenberg - Zalău în 1854.

La sfârşitul secolului al XVI-lea oraşul aparţinea Transilvaniei şi avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleşi, dintre care unul era primar. Pe lângă aceştia, mai funcţionau un notar, un arhivar şi un casier. Alte praguri importante în dezvoltarea localităţii se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ştefan Bathory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după includerea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, oraşul a cunoscut o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienţă apuseană, în detrimentul celor autohtone.

O dată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al oraşului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale şi militare, precum şi de o autonomie reală care oferă libertăţi cetăţenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri.

În preioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Sălaj (interbelic).

Următoarele informaţii pe care izvoarele istorice le menţionează, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale. Zalăul a fost dintotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, oraşul reşedinţă de judeţ este un centru industrial important al Sălajului, un oraş modern cu o viaţă proprie.

modifică Demografie

modifică Structura etnică şi confesională

La recensământul din 2002 municipiul Zalău număra 62.927 locuitori, dintre care:

• Români: 50.902 (80,89 %)
• Maghiari: 11.016 (17,50 %)
• Ţigani: 858 (1,36 %)
• Alţii: 0,25%

Sub aspect confesional:

modifică Evoluţia populaţiei

În 1930 oraşul Zălau (pe atunci denumire oficială) număra 8.340 de locuitori, dintre care 5.614 maghiari, 2.115 români, 411 evrei, 86 ţigani, 50 germani ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 4.731 reformaţi, 1.583 greco-catolici, 956 romano-catolici, 502 ortodocşi, 429 mozaici ş.a.^[3]

Evoluţia demografică la recensăminte:

modifică Lăcaşe de cult

Biserici ortodoxe în municipiul Zalău şi localităţile subordonate administrativ, Ortelec şi Stana, sunt: Catedrala Ortodoxă "Sfânta Vineri", Biserica Ortodoxă "Sfânta Treime", Biserica Ortodoxă "Sfântul Ştefan" şi Biserica Ortodoxă "Pogorârea Sfântului Duh".

În municipiul Zalău funcţionează de asemenea două biserici reformate, două greco-catolice şi una romano-catolică. Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică şi sfinţită în data de 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frenţiu. Lăcaşul este în prezent disputat de ortodocşi şi de greco-catolici.^[4]

În oraş există de asemenea patru case baptiste de rugăciuni(una de limba maghiara), două penticostale şi una adventistă.

modifică Cultura

Ca municipiu reşedinţă de judeţ, Zalăul este centrul cultural al Sălajului. Activităţile culturale se desfăşoară în: Casa de Cultură a Sindicatelor şi Casa de Cultură Municipală, Biblioteca Judeţeană "Ioniţă Scipione Bădescu", Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Galeria de Artă "Ioan Sima", precum şi un cinematograf. Municipiul Zalău se poate mândri cu Biblioteca Documentară, creată în cadrul Colegiului Reformat începând cu anul 1646. Astăzi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat. Dintre autori, îi putem menţiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu şi Plinius Secundus, iar din rândul celor moderni se remarcă: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum şi alţi umanişti ai vremii. Cercetări de ultimă oră au scos la iveală şapte unicate olandeze, lucrări aparţinând secolelor XVII si XVIII.

La 23 August 1950 presa vremii consemnează inaugurarea unei "Biblioteci centrale" cu peste 7000 de volume în limba română şi maghiară, în spaţiul Ateneului Popular (actuala Casă Municipală de Cultură) "într-un local încăpător care dispunea şi de-o frumoasă sală de lectură". Sunt prezenţi printre alţii Rodica Fănăţeanu, Elena Fănăţeanu, Karl Kun şi alţii. Colecţiile cuprindeau cărţi din diferite domenii, unele cu o vechime considerabilă cum ar fi "De remediis" a lui Petrarca datat la 1649. În 1952 biblioteca devine "Biblioteca raională" având şi sarcini de îndrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Sălaj. În 1957 ia numele cărturarului sălăjan Ioniţă Scipione Bădescu. În 1968 devine "Biblioteca judeţeană" în urma împărţirii administrative de atunci. De-a lungul timpului, biblioteca a funcţionat în spaţiile Casei Municipale de Cultură (fost Ateneu Popular), în spaţiul actualului muzeu (fosta str. Ady nr. 5), în spaţiul actualului Centru de librării (P-ţa Libertăţii nr. 10) şi-n actualul sediu, P-ţa Iuliu Maniu nr. 13 începând cu anul 1971. În prezent biblioteca are peste 160000 de volume.

modifică Cenaclul literar Silvania

Cenaclul literar Silvania este cea mai longevivă şi reprezentativă activitate culturală a oraşului.

modifică Presa locală

modifică Ziare

• Năzuinţa, săptămânal editat de Consiliul Judeţean PCR. A apărut între 1960 şi 1989.
• Ţara Silvaniei. Publicaţie apărută în zilele revoluţiei din 1989, editată de redactorii vechii "Năzuinţa", în câteva numere. S-a transformat ulterior în Graiul Sălajului.
• Graiul Sălajului. Echipa redacţională a "Năzuinţei" s-a reorganizat în 1990 şi a început să editeze acest cotidian care apare şi în prezent.
• Sălajul Orizont. Bisăptămânal, a apărut timp de câţiva ani, după 1990, editat de o parte din foştii redactori ai "Năzuinţei", separaţi de "Graiul Sălajului" printr-o politică editorială diferită.
• Gazeta de Duminică.
• Magazin Sălăjean
• Sălajeanul - www.salajeanul.ro - cotidian de informatii ce apare din 2005
• Glasul Copilariei- revista scolara lunara editata de elevii "Scoala Gheorghe Lazar" ajutati de directoarea scolii & co

modifică Reviste de cultură şi şiinţifice

• Acta Mvsei Porolissensis
• Caiete Silvane
• Limes

modifică Activităţi cultural-artistice

Activităţi cultural artistice

Primele activităţi artistice sunt menţionate în sec. XVII (1646), însă cele mai importante se desfăşoară la începutul sec. XIX (în 1810, Corul bărbătesc al asociaţiei meşteşugarilor). Activităţile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viaţa cultural artistică, remarcându-se între 1924-1936 formaţia corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului popular. Astăzi sunt deosebit de active ansamblul folcloric ,,Rapsodia Sălajului (1958), orchestra de muzică populară ,,Meseşul, de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Ţara Silvaniei - ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" şi cel al copiilor "Mugur-Mugurel". Aflate sub patronajul generos şi atent al Primăriei Municipiului Zalău, ansamblurile folclorice profesioniste "Porolissum" şi cel al copiilor "Columna" au reuşit să ridice folclorul românesc şi cel sălăjean la cotele înaltei performanţe artistice, devenind prezenţe de recunoscută notorietate la nivel naţional şi internaţional.

modifică Turismul

Beneficiind de un cadru natural de excepţie, de poziţia sa de la poalele Meseşului şi de un bogat fond turistic de origine antropică, municipiul Zalău este şi un important centru turistic. Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (fondat în 1951), cu tezaure monetare şi obiecte de patrimoniu aparţinătoare culturii daco-romane, medievale şi poulare, alături de Galeria de Artă "Ioan Sima" sunt principalele obiective de mare atracţie ale oraşului.

Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul judeţului a unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpeneşti şi pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori. În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: “Ecouri transilvane” – Festival internaţional coral;

• “Măsurişul de la Pria” – serbare pastorală;
• “La fântâna dorului”– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Şimleu Silvaniei;
• “Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească;
• “Ecouri meseşene” – Festivalul dansului femeiesc etc.

În judeţul Sălaj există ansambluri şi grupuri folclorice cu participări la festivaluri naţionale şi internaţionale. Dintre acestea amintim: Ansamblul folcloric “Porolissum” al Primăriei Municipiului Zalău; Ansamblul folcloric “Meseşul” al Centrului Culturii Tradiţionale Sălaj; “Spiriduşii” din Valcău de Jos, etc.

Baza materială existentă este de şase unităţi de cazare, din care trei hoteluri, un motel şi două tabere şcolare. Numărul total de locuri în unităţile de cazare este de 708, din care 325 de locuri în tabere şcolare. Unităţile de administraţie publică ce oferă şi spaţii de cazare sunt:

• S.C. HOTEL MESES S.A.
• S.C. POPASUL ROMÂNILOR S.A.
• S.C. HOTEL POROLISSUM S.A.
• Cabana Meseş pentru vacanţele şcolare
• pensiunea "SHALOM", etc.

modifică Economia

Oraşul Zalău a fost un important centru economic din această parte a ţării din cele mai vechi timpuri. O cronică din sec. al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri. După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, oraşul cunoaşte o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienţă apuseană, în detrimentul celor autohtone. Procesul de industrializare şi-a făcut simţită prezenţa de la începutul secolului XX. Atunci începe exploatarea carierei de piatră roşie de pe Meses, se înfiinţează două mori care folosesc forţa aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existenţa lutului de bună calitate din apropierea oraşului, precum şi altele. Tot la începutul sec. XX are loc introducerea curentului electric în Zalău. După anul 1918 se înregistrează o evoluţie economică ascendentă, ajungând în perioada socialistă să aibă o gamă largă de ramuri industriale, industrii ce se menţin şi în perioada actuală, cum sunt: industria metalurgică şi a construcţiilor de maşini, industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrării cauciucului, industria alimentară, industria textilă, etc. După al doilea război mondial, naţionalizarea a dus la dispariţia proprietăţii private, oraşul Zalău fiind supus unui proces de industrializare forţată. După anul 1989, în peisajul economic al municipiului Zalău, şi-au făcut apariţia o multitudine de activităţi din sectorul terţiar, cu capital privat, fapt care indică o evoluţie economică sănătoasă, bazată pe cerere şi ofertă.

modifică Oraşe înfrăţite

• Szentendre, Ungaria
• Haegebostadt, Norvegia
• Kvinesdal, Norvegia
• Imola, Italia

modifică Cetăţeni de onoare

• 1.Codrean Coriolan
• 2.Tilea Felicia
• 3.Lpapuşan Nicu Ioan
• 4.Dumitru Popescu
• 5.Mugur Isărescu
• 6.Gheorghe Tadici
• 7.Vereş Olimpia
• 8.Iloc Cristina
• 9.Bidian Teodor
• 10.Breban Vasile
• 11.Ştefan Popa Popas
• 12.Patrick Colouhon
• 13.Spatceanu Mircea
• 14.Florian Tuduce
• 15.Iepure Flaviu
• 16.Dumuţa Ioan
• 17.Contraş Aurel
• 18.Sven Spilsager
• 19.Gaga Victor
• 20.Terheş Gheorghe
• 21.Gudea Nicolae
• 22.Sampermans
• 23.Guşet Gheorghe Călin
• 24.Maier Ramona Petruţa
• 25.Pop Florian
• 26.Tudor Teodora
• 27.Vale Catalina

modifică Sport

Oraşul Zalău are o tradiţie importantă în domeniul sportului. Echipa de handbal HC Zalău (fostă Silcotub Zalău) a câştigat de 3 ori campionatul, în 2000-01, 2003-04, 2004-05 sub îndrumarea actualului selecţioner al naţionalei României, Gheorghe Tadici. O altă echipă importantă este Remat Zalău, echipă de volei.

modifică Note

1. ^ Recensământul general al populaţiei României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 713.
2. ^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=2188
3. ^ Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, Bucureşti 1938, pag. 384-385 (după neam), pag. 713 (după religie).
4. ^ Revendicarea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Zalău, Magazin Sălăjean, 4 iulie 2008

modifică Legături externe

• Zalău

modifică Galerie de imagini

Zalău (desen din sec. XIX)

Zalău (Biserica Reformată-Calvină)

Zalău (Primăria)

Zalău (Teatrul)

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Sălaj
Municipiu	Zalău
Oraşe	Cehu Silvaniei • Jibou • Şimleu Silvaniei