Wikipedia:Consens.html



Această pagină reflectă o politică oficială a proiectului Wikipedia în limba română. Ea este considerată ca fiind un standard larg acceptat, pe care editorii Wikipedia trebuie să-l urmeze. Când editaţi această pagină, asiguraţi-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă sunteţi în dubiu, iniţiaţi o discuţie.

Pe scurt:

• Consensul este modelul fundamental aplicat la Wikipedia pentru luarea deciziilor editoriale.
• Politicile şi îndrumările consemnează consensul dintre utilizatori, nu îl creează.

Wikipedia funcţionează prin construirea consensului.

Consensul este o parte inerentă a procesului de editare şi se atinge ca rezultat al acestuia. În general, după ce un utilizator modifică sau completează o pagină, toţi cei care o citesc au posibilitatea fie de a lăsa pagina aşa cum este, fie s-o modifice la rîndul lor. În cazul paginilor cu suficientă vizibilitate, absenţa reacţiilor echivalează cu acceptarea modificării făcute. În cazul paginilor care consemnează politica Wikipediei este necesar un nivel ridicat al participării şi al consensului.

Cînd apar dezacorduri între utilizatori acestea se rezolvă prin justificări civilizate, cooperare şi, dacă este nevoie, negociere pe paginile de discuţii, urmărind atingerea unui echilibru care să reflecte un punct de vedere neutru. Pentru cazurile în care un anumit mod de abordare s-a dovedit eficient în atingerea consensului pot fi scrise pagini de îndrumare, astfel încît să nu fie nevoie ca aceleaşi discuţii să aibă loc în mod repetat. În situaţiile rare în care atingerea consensului se dovedeşte a fi dificilă se poate recurge la diversele metode de rezolvare a disputelor, prin care se cere ajutorul utilizatorilor independenţi şi cu experienţă, pentru a rezolva problemele care împiedică atingerea consensului.

Prin consens se subînţelege că se ţine cont de toate politicile şi îndrumările relevante, stabilite de comunitate. Dacă un grup restrîns de utilizatori ajunge la un anumit consens într-o chestiune care priveşte un grup mai larg, acest consens local nu poate înlocui consensul obţinut în cadrul grupului larg.

modifică Consens raţional

Consensul se poate poate atinge numai între persoane raţionale care fac un efort sincer de a conlucra pentru a descrie cît mai precis şi adecvat diferitele concepţii despre subiect. Nu se poate defini exact ce înseamnă o abordare raţională. Contribuitorii competenţi sînt capabili să accepte că şi vederile opuse cu ale lor ar putea fi raţionale. În schimb, susţinerea cu insistenţă a unei poziţii excentrice, prin refuzul de a acorda în mod onest şi celorlalte puncte de vedere atenţia cuvenită, nu este considerată ca fiind îndreptăţită în atingerea consensului. (Totuşi, în cazurile rare în care poziţia „excentrică” se dovedeşte a fi justificată consensul se poate schimba.)

Chiar dacă unele contribuţii par a fi părtinitoare, este posibil ca ele să fi fost făcute din dorinţa sinceră de a îmbunătăţi articolul. Utilizatorii trebuie să pornească de la presupunerea că toate contribuţiile au fost făcute cu bună credinţă, cel puţin pînă la proba contrarie, şi să se comporte civilizat în toate situaţiile.

modifică Consensul se poate schimba

Consensul nu este definitiv. Este firesc, şi uneori necesar, ca poziţia comunităţii într-o privinţă sau alta să se schimbe. Deciziile sînt luate în general de grupuri mici în numele întregii comunităţi, la un anumit moment. Atunci cînd restul comunităţii nu este de acord cu decizia luată, cînd decizia nu s-a bazat pe argumente solide sau cînd opiniile s-au schimbat, consensul vechi este înlocuit cu unul actualizat.

Se întîmplă uneori ca decizia luată prin consens de un grup mic să fie contestată atunci cînd articolul intră în atenţia mai multor utilizatori. Grupul iniţial nu trebuie să împiedice formarea unui nou consens pe motiv că s-ar fi luat deja o decizie. Nici un utilizator şi nici un grup limitat de utilizatori nu poate declara în mod unilateral că deciziile luate sînt definitive, tot aşa cum nu poate declara nici că acel consens s-a schimbat. Dacă un utilizator are motive temeinice să creadă că o decizie luată prin consens este depăşită, poate face propuneri în acest sens pe paginile de discuţii sau, în chestiuni importante ori care afectează un număr mai mare de articole, la Cafenea sau la Sfatul Bătrînilor, pentru a vedea ce aspecte sînt considerate importante de către ceilalţi utilizatori şi pentru a compara şi examina diferitele opinii şi argumente.

Prin aceasta nu trebuie să se înţeleagă că la Wikipedia se ignoră precedentul. În general şi deciziile precedente s-au bazat pe argumente care ar putea să fie încă valabile. În plus, există o distincţie între aspecte disputabile cu bună credinţă legate de politici sau chestiuni conexe şi încercări persistente de a implementa un punct de vedere individual. Totuşi, o decizie luată în trecut poate fi rediscutată, mai ales atunci cînd au apărut date noi sau dacă se constată că prin vechiul consens se încalcă alte politici.

Deciziile luate la Wikipedia se află în permanentă schimbare pentru că, în urma sosirii a noi membri şi în lumina noilor informaţii devenite accesibile, înţelegerea pe care o aveam asupra unui subiect sau a altuia se poate schimba. Este important să păstrăm deschise căile de reevaluare a deciziilor vechi, indiferent cum au fost ele luate. Astfel, deciziile nu trebuie văzute ca definitive.

Unele decizii au fost luate de un număr mare de utilizatori. De exemplu, regula celor trei reveniri ar putea fi schimbată, dar asta ar presupune întrunirea unei părţi semnificative a comunităţii pentru a stabili dacă au apărut modificări în consensul pe care se sprijină această regulă. În schimb, pentru o schimbare minoră a unei politici este suficient un dialog pe pagina de discuţii a politicii respective.

A cere în mod repetat părerea comunităţii în speranţa cîştigării unei noi solidarităţi creează doar aparenţa schimbării consensului. Aceasta constituie un exemplu rău de strategie de schimbare a consensului şi este împotriva modului în care funcţionează Wikipedia. Deciziile nu se bazează pe numărul de utilizatori care se prezintă într-o anumită zi pentru a vota într-un anumit fel, ci pe argumente valabile. Pentru a schimba consensul curent trebuie demonstrat că vechiul consens se sprijinea pe argumente greşite sau că noile argumente au mai multă greutate. Atunci cînd se face propunerea de a schimba consensul actual trebuie readuse în atenţia celor prezenţi vechile discuţii care au stat la baza consensului. Numai astfel decizia se va putea lua în cunoştinţă de cauză, chiar şi de către utilizatori care nu au fost de faţă la luarea deciziilor anterioare.

O indicaţie a faptului că noua propunere de consens nu este sprijinită cu argumente suficiente este faptul că la discuţie nu intervin persoanele care au participat la luarea deciziilor anterioare. În asemenea situaţii este de aşteptat ca eventualele modificări făcute în articol să fie anulate curînd. Există tentaţia de a reface acele modificări, ceea ce ar putea duce la un conflict, dar soluţia optimă este ridicarea problemei pe pagina de discuţii şi invitarea celorlalţi la o dezbatere pe tema noului consens propus.

Este privită cu suspiciune încercarea unora de a obţine un sprijin mai mare decît se cuvine prin selectarea cu grijă a utilizatorilor invitaţi să ia parte la discuţii. Se recomandă ca propunerea pentru un nou consens să fie făcută într-un singur loc, şi anume la pagina cea mai potrivită pentru subiectul în cauză.

modifică Consensul în practică

Prin consens nu se înţelege că toată lumea este de acord cu decizia luată, ci că toată lumea este de acord să respecte această decizie. De fapt, în mai toate chestiunile vor exista mai mulţi sau mai puţini nemulţumiţi. Important este ca argumentele aduse de ei să fie luate în considerare în stabilirea consensului. Există argumente în favoarea considerării unei diferenţe între consens şi unanimitate. Modul de lucru al Wikipediei ilustrează practic ce este consensul. În practica Wikipediei consensul apare ca un amalgam al diverselor direcţii manifestate în sînul comunităţii: cei care sînt cu totul de acord cu ceva, alţii care deşi nu-s de acord, acceptă dezacordul fără resentimente, alţii care nu-s de acord, dar pentru care tema este de importanţă minoră, cei care deşi sînt profund împotrivă, respectă deciziile finale ale comunităţii, cei total ireconciliabili, cei care preferă să opereze din afara sistemului.

Ce este consensul în mod concret afli abia atunci cînd încerci să-l construieşti. În funcţie de felul cum evoluează lucrurile în urma luării deciziei se va putea vedea dacă aceasta a fost cea mai bună sau nu.

Cea mai importantă etapă a ajungerii la consens este determinarea tuturor aspectelor problemei. Uneori este practic să se ceară părerea utilizatorilor în legătură cu o anumită modificare pentru a vedea dacă aceasta este susţinută de un număr semnificativ de utilizatori. Această metodă nu echivalează cu ajungerea la consens, ci permite numai o evaluare la repezeală a situaţiei, pentru a şti dacă are rost să se consume timp cu discuţiile sau nu. Pentru ajungerea la consens trebuie să se analizeze atent valabilitatea şi relevanţa argumentelor aduse în discuţie, eventualele obiecţii aduse, diferitele politici aplicabile şi alte ocazii în care au fost puse probleme similare. Aceia care se oferă să contribuie la atingerea consensului şi să acţioneze conform acestuia trebuie să urmeze cu scrupulozitate această cale.

De obicei, opiniile aflate în minoritate reflectă probleme reale, care nu pot fi pur şi simplu ignorate; ca urmare trebuie găsit un compromis care să le ia în consideraţie în modul cel mai favorabil şi în limite rezonabile. În situaţiile în care există un termen limită de luare a unei decizii, se poate întîmpla ca la împlinirea termenului să nu se fi ajuns la un compromis perfect. Este necesar totuşi să se adopte o strategie decizională capabilă de a satisface pe cei mai mulţi (şi nu doar doar simpla majoritate). Cine forţează decizia în detrimentul minorităţii de la un moment dat, riscă să declanşeze un şir aproape nesfîrşit de probleme ulterioare. Mai mult, într-un viitor oarecare, cineva din minoritatea actuală va deveni poate decidentul final, iar cei din actuala majoritate vor fi în minoritate. Este aşadar mai bine să fii amabil întotdeauna, dînd un bun exemplu şi celorlalţi.

În concluzie, la Wikipedia deciziile nu se iau pe baza simplei numărări a unor voturi („Wikipedia nu este o democraţie a majorităţii”). Aceasta înseamnă că doar sondarea opiniilor utilizatorilor nu este considerată un instrument de luare a deciziilor şi în nici un caz rezultatul unui sondaj nu poate duce automat la o decizie. În general, sondajele nu sînt recomandate, cu excepţia unor procese specializate precum discuţiile pentru ştergerea paginilor.

Utilizatorii începători, nefamiliarizaţi cu consensul, trebuie să afle că un sondaj nu marchează sfîrşitul unei discuţii, ci doar începutul acesteia. Adevăratele decizii se iau în urma discuţiilor. De aceea, în eventualitatea că se organizează un sondaj, participarea la acesta trebuie să consiste mai degrabă în avansarea unor argumente decît în simpla înscriere pe o listă. Experienţa de a aduce un argument şi de a vedea cum acesta are puterea de a schimba întregul curs al discuţiei sau chiar să-i determine concluzia (spre deosebire de puterea unui simplu vot), este de-a dreptul impresionantă.

modifică Excepţii

Există cîteva decizii care nu se iau în urma consensului stabilit prin discuţii în cadrul proiectului:

• Declaraţiile făcute de Jimmy Wales, Consiliul de Administraţie al Fundaţiei Wikimedia, programatorii softului MediaWiki cu privire la solicitarea serverelor şi la chestiuni legale (drepturi de autor, calomnie etc.) au statut de politică. Vezi Cum au fost definite politicile Wikipedia.
• În cazuri extrem de rare unele articole sînt modificate ca urmare a unor plîngeri oficiale depuse de persoane, firme, instituţii etc. care au fost lezate de conţinutul articolelor, de exemplu prin afirmaţii calomnioase, prin încălcarea dreptului la viaţă privată sau prin violarea drepturilor de autor. Aceste modificări, putînd merge pînă la transformarea articolului într-un ciot sau chiar ştergerea lui, au ca scop evitarea complicaţiilor legale.
• Fundaţia Wikimedia a stabilit cîteva reguli generale valabile în toate proiectele pe care le gestionează. Aceste reguli reprezintă consensul cel mai larg care poate fi atins în cadrul Fundaţiei. Aceasta înseamnă că modificările regulilor generale au loc foarte rar.

modifică Utilizarea paginilor de discuţii

Pentru a obţine consensul nu este obligatoriu să daţi explicaţii în paginile de discuţii, dar acest lucru este util uneori, mai ales în cazul unor modificări importante. Este de asemenea util ca înainte de a face modificări majore, de fond, să vedeţi dacă pagina de discuţii nu conţine comentarii în acelaşi sens. Cu aceste precauţii, fiţi curajos şi faceţi modificările necesare; în fond, esenţa Wikipediei constă în scrierea de articole.

Spaţiul oferit de rubrica de descriere a modificărilor este uneori insuficient pentru justificări detaliate, iar explicaţiile prea succinte riscă să fie înţelese greşit. De aceea se recomandă să scrieţi mai întîi explicaţiile pe pagina de discuţii şi imediat după aceea să faceţi şi modificările în articol. De asemenea, ca să nu cădeţi în exact aceeaşi capcană, atunci cînd nu înţelegeţi motivul pentru care a fost făcută o modificare, aşteptaţi un interval rezonabil de timp pentru a-i permite utilizatorului respectiv să dea explicaţii suplimentare în pagina de discuţii.