Software liber.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
 |
Această pagină necesită o verificare. De verificat: Modificările din aprilie 2008 |
 |
Tonul acestui articol sau al acestei secţiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteţi contribui la îmbunătăţirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuţie. |
Conceptul de Software liber se referă la programele de calculator distribuite sub anumite licențe care nu îngrădesc drepturile utilizatorilor de a le utiliza, copia, distribui, studia, modifica şi îmbunătăţi, și de multe ori chiar încurajează acest gen de activități, spre deosebire de software-ul proprietar, care de multe ori restricționează aceste libertăți ale utilizatorilor.
Cuprins |
modifică Formele de libertate
Conform Fundației pentru software liber (rp: FSL, eng. FSF), software-ul liber asigură 4 forme de libertate utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței:
- Libertatea de a utiliza programul în orice scop (cea mai importantă)
- Libertatea de a studia modul de funcţionare a programului, şi de a-l adapta nevoilor proprii
- Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui, gratuit sau contra unei sume de bani care să acopere costurile de desfacere
- Libertatea de a îmbunătăţi programul, şi de a pune îmbunătăţirile la dispoziţia publicului, în folosul întregii societăţi (ultima ca importanţă)
Conform FSL un program este un software liber dacă întruneşte toate aceste libertăţi. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiţie pentru libertățile 2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este software liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau nu, astfel că programele Freeware nu sunt software liber.
De obicei licențele de software liber create de FSL sunt create în așa fel încât aceste libertăți să nu poată fi restrânse odată cu redistribuirea programului, dar există și licențe mai permisive care permit chiar și inglobarea unor părți ale programelor libere în software proprietar, ca de exemplu licența BSD.
modifică Critici
Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența GNU GPL tind să protejeze aceste libertăți îngrădind totodată dreptul de a îngloba codul sursă al programelor în software-ul proprietar, și forțează programele proprietare care au folosit cod distribuit sub GPL să fie relicențiate sub GPL, având astfel un caracter viral. Spre deosebire de GPL, licența LGPL permite utilizarea de module de program liber din software-ul proprietar, dacă acestea sunt legate dinamic, dar eventualele îmbunătățiri trebuie distribuite tot sub LGPL
Software-ul scris de fundația pentru software liber a fost licențiat de obicei fie sub GPL sau GNU LGPL, în funcție de poziția de monopol pe care o are pe nișa respectivă, cu scopul declarat de a forța lumea să folosească licența GPL, care este mai restrictivă. De exemplu biblioteca glibc(care are mulți concurenți) este licențiată LGPL, dar biblioteca readline (care deține o poziție de monopol) a fost licențiată GPL, cu scopul vădit de a forța pe toți cei care o vor folosi să își distribuie software-ul sub GPL. [1]