Sighişoara.html

Sighişoara




stemă	amplasare

Amplasare

46°13′1″N, 24°47′28″E

Judeţ

Atestare documentară

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

32.287 (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudinea medie

380 m n.m.

Localităţi
componente

Angofa, Aurel Vlaicu, Hetiur, Rora, Şoromiclea, Venchi, Viilor

Primar

Ioan Dorin Dăneşan (PSD)

Sit web

ro Sighişoara

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Sighişoara]]

Harta administrativă a oraşului

Sighişoara (în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum) este un oraş situat în judeţul Mureş, Transilvania, România. Municipiul are o populaţie de 32.287 locuitori (2002).

modifică Istoric

Reconstituire a localităţii din anul 1740

Localitatea a fost întemeiată în 1190^[1], dar prima atestare documentară a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca "civitas" (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighişoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheş"). În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Târnava Mare.

modifică Demografie

La recensământul din 2002, Sighişoara număra 32.304 locuitori, dintre care:

Români: 24.571 (76,06 %)
Maghiari: 5.934 (18,36 %)
Rromi: 1.135 (3,51 %)
Germani: 623 (1,92 %)
Alţii: 0,15%

După religie, 75,72% sunt ortodocşi, 8,28% reformaţi, 5,98% romano-catolici, 3,74% unitarieni, 1,07% penticostali, 0,89% luterani, 0,86% greco-catolici ş.a.

modifică Populaţia istorică

În anul 1930 număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 ţigani, 146 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocşi, 1.195 reformaţi, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ş.a.^[2]

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

modifică Guvernare locală

La alegerile locale din 2008 candidatului PSD, Dorin Dăneşan, primarul în funcţie al Sighişoarei, i-a lipsit un singur vot pentru a fi ales în primul tur de scrutin pentru un nou mandat.^[3] Dăneşan a fost ales primar al municipiului Sighişoara în anul 2000, din partea ApR, o formaţiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câştigate de PSDR, s-a înscris în această formaţiune. Dorin Dăneşan este fiul lui Ioan Dăneşan, primar al Sighişoarei în anii 1970, de numele căruia se leagă demolarea unor clădiri monument istoric din patrimoniul arhitectonic al oraşului.

modifică Personalităţi

Marioara Tănase (1940-1970), interpretă de muzică populară şi romanţe.
Vasi Cărăbuţ (n.1986), realizator TV, interpret de muzică populară.
Josef Gull (1820-1899), jurist şi om politic, primar al Sighişoarei între 1866-1881 .
Josef Haltrich (1822-1886), filolog, culegător de legende populare săseşti.
Zaharia Boiu (1834 - 1903), poet, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
Carl Wolff (1849-1929), economist, publicist şi om politic.
Hermann Oberth (1894-1989), inventator, unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii.
Franz Friedrich Fronius (1829-1886), profesor, biolog şi etnolog.
Horea Teculescu (1897-1942), om de cultură, pedagog, scriitor
Radu Voina (1950-), jucător şi antrenor de handbal
Eckhard Hügel (1908-1977), om de ştiinţă, poet
Hans Zultner (1930-), antrenor de handbal
Adrian Ivaniţchi (1947-), cântăreţ de muzică folk

modifică Informaţii turistice

În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
Centrul oraşului medieval Sighişoara este listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind protejat ca atare.
În ultimul sfârşit de săptămână al lunii iulie are loc festivalul medieval.

modifică Imagini

Turnul cu ceas	Stradă în cetatea din Sighişoara	Sighişoara	Scara acoperită
Liceul teoretic "Joseph Haltrich", Sighişoara	Biserica din deal, Sighişoara	Sighişoara, panoramă	Turnul cu ceas iarna
Turnul cu ceas vara	scările acoperite	Vechi cimitir evanghelic	Biserica Ortodoxă
Vedere din turnul cu ceas	Un Turn	Panoramică

modifică Referinţe

^ Prezentarea oraşului Sighişoara pe site-ul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI)
^ Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie 1930, Vol. II: Neam, limbă maternă, religie, Bucureşti 1938, pag. 438-439 (după neam), pag. 740 (după religie).
^ http://www.24oremuresene.ro/article.php/Ale%C5%9Fii-mure%C5%9Feni/18120/

modifică Legături externe

Cel puţin o parte din aceste legături externe nu îndeplinesc condiţiile de includere.
Trebuie şterse legăturile inaccesibile, nerelevante sau care nu pot fi considerate surse de încredere.

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Sighişoara

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Mureş
Municipii	Reghin • Sighişoara • Târgu Mureş
Oraşe	Iernut • Luduş • Miercurea Nirajului • Sărmaşu • Sângeorgiu de Pădure •Sovata • Târnăveni (~~Diciosânmartin~~) • Ungheni (~~Niraşteu~~)

v • d • m Localităţi care au aparţinut până în 1876 de „Scaunul Sighişoarei”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al saşilor transilvăneni, numit „Şapte scaune” şi care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Scaunul superior(de sus)	Daneş • Hoghilag • Laslea • Prod • Seleuş • Sighişoara • Ţeline
Scaunul inferior(de jos)	Archita • Buneşti/Bundorf • Brădeni/Hendorf • Daia • Beia • Saschiz • Netuş • Roadeş • Apold • Şaeş
Sursa 1 - împarte Scaunul în „superior” şi „inferior”, [Sursa 2] nu face precizări, [Sursa 3] menţionează şi un scaun de „mijloc”. Sursa 2 - T.Nägler în „Aşezarea saşilor în Transilvania” menţionează doar 16 localităţi, exceptând Ţeline, listă aparţinând lui G.E.Müller. Sursa 3 - precizează în plus comunităţile Criţ, Meşendorf, Cloaşterf şi Sânmiclăuş, primele trei menţionate de [Sursa 1] la Scaunul Sibiului.